Autoritățile de la București nu trebuie să privească cu pasivitate și ignoranță alegerea comediantului Volodimir Zelenski în funcția de președinte.
Deloc surprinzătoare victoria lui Zelenski, propulsarea comediantului rămâne în continuare învăluită în mister, în special în ceea ce privește relația cu Rusia și cu liderul de la Kremlin. Mai mult, există și riscul accentuării retoricii populiste, în contextul în care președintele ales a promis că “totul este posibil”.
România poate însă profita de acest context, cel mai important pas fiind reprezentat de reluarea dialogului diplomatic. Sprijinirea parcursului european al Ucrainei trebuie să fie condiționat de garantarea dreptului etnicilor români din Ucraina de a studia în limba maternă. Este necesară o întrevedere între Iohannis și omologul ucrainean în care să fie adus în discuție introducerea unui regim derogatoriu pentru etnicii români de la prevederile cuprinse în legea educației (adoptate în septembrie 2017).
Citește și: Alegeri europarlamentare în 2019. Începe campania electorală
Dispariția școlilor cu predare în limba română din Cernăuți, starea deplorabilă în care se află Casa Memorială “Aron Pumnul”, precum și cazul cetățenilor români considerați persoane nongrata în Ucraina, reprezintă doar câteva dintre subiectele care trebuie clarificate la nivel diplomatic în cadrul relațiile româno-ucrainene. În sudul Basarabiei, în regiunea Odesa, situația este una similară, autoritățile de la Kiev exercitând presiuni asupra părinților pentru a-i descuraja să-și trimită copii la școli cu predare în limba română. În aceste condiții, există riscul comasării școlilor românești cu cele cu predare în limba ucraineană sau în cea rusă, fiind puse în pericol identitatea și drepturile etnicilor români.
La București se așteaptă numirea unui nou ministru pentru românii de pretutindeni, fără să existe o reacție rapidă despre reluarea demersurilor cu autoritățile de la Kiev.
