5 întrebări şi răspunsuri
Aşa cum am mai scris, principalul scop al „scutului” de la Caracal nu este războiul ci pacea. Dar mijloacele prin care îşi propune s-o obţină sunt scenarii de război.
- De ce se numeşte scut?
Pentru că gâdilă mai plăcut urechea, mai ales pe-a ţărilor gazdă. E mult mai greu de acceptat un „sistem de interceptare a rachetelor nucleare”. În realitate, sistemul funcţionează după principiul bateriilor de rachete sol-aer, doar că trebuie să prindă din zbor alte rachete (detalii aici). - Pe cine apără?
Teoretic, orice potenţială ţintă de pe teritoriul NATO. Practic, sistemul este calibrat pentru a proteja eficient cele mai probabile ţinte, oricare vor fi ele: Europa în cazul unui atac cu rachete cu rază medie sau SUA, dacă rachetele sunt cu rază lungă. Este plauzibil că şi teritoriul României este acoperit, dar nu este 100% sigur. - De cine?
De orice atac limitat, care ar putea veni din Orientul Mijlociu sau de te-miri-unde. De asemenea, de eventuale lansări accidentale sau izolate, adesea considerate un risc mai mare decât însuşi războiul nuclear. - Dar de Rusia?
Aici, discuţia se complică. În cazul unui război nuclear total, un astfel de scut nu ar reuşi să facă mare lucru în faţa miilor de rachete ruseşti. Totuşi, puterea simbolică este mult mai mare decât cea militară. Percepţia publică va fi că SUA şi NATO au o armă în plus.
Există însă un scenariu în care scutul şi-ar putea dovedi utilitatea chiar şi în cazul unui război nuclear total. Marile puteri nucleare deţin aşa-numita abilitate de-a da „a doua lovitură” (second strike capability). Este vorba de submarine înarmate cu rachete balistice, care să poată lovi inamicul chiar şi dacă acesta a lovit primul şi a reuşit să măture toate lansatoarele terestre. Ideea este de-a-l convinge pe inamic că cea mai bună decizie este să stea în banca lui.
Spre deosebire de rachetele terestre, numărul rachetelor instalate pe submarine este mult mai mic – aproximativ 200, număr care poate fi teoretic gestionat de o reţea puternică de sisteme antirachetă. O astfel de reţea ar nega practic forţa de intimidare a Rusiei. - România e mai protejată?
Împotriva unui atac nuclear, nu. DImpotrivă, locaţia radarului devine o ţintă în sine. Instalaţia poate doar să încerce să intercepteze nişte rachete care altfel s-ar fi dus în altă parte.
Împotriva unui atac convenţional, da. Prezenţa de echipament militar permanent şi vital al Statelor Unite este un semnal clar că România nu este o froniteră tampon ci una puternic apărată.
Citește și: Până unde merg RUŞII cu FAKE NEWS. Băsescu ar fi spus despre moldoveni că TREBUIE BĂTUŢI
