Oficialităţi britanice au oferit o serie de lămuriri românilor din Marea Britanie, în cadrul a două sesiuni de informare şi discuţii organizate la Manchester şi Londra de ambasada britanică la Bucureşti cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din Regatul Unit, la data de 11 şi respectiv 15 februarie.
La discuţii, care au avut ca subiect principal clarificarea situaţiei cetăţenilor europeni post-Brexit, inclusiv accesul la beneficii sau statutul de şedere permanentă (settled status) şi procesul specific de aplicare şi înregistrare în acest sistem, au luat parte reprezentanţi ai Ambasadei României la Londra, ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi oficiali din Ministerul de Interne din Marea Britanie şi din Departamentul pentru ieşirea Marii Britanii din UE (DexEU).
În timpul sesiunii din capitala Marii Britanii, găzduită de ICR Londra, oficiali britanici au transmis celor câteva zeci de români prezenţi că au călătorit la Manchester şi Londra pentru a discuta cu comunităţile româneşti deoarece guvernul britanic doreşte ca cetăţenii români să înţeleagă cât de importanţi sunt pentru ţara în care au ales să trăiască şi pentru a le oferi claritate în legătură cu viaţa lor în Marea Britanie după 29 martie 2019, dată la care Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană cu sau fără un acord cu Bruxellesul.
Înţelegerea la care s-a ajuns şi care este inclusă în textul acordului de retragere a Marii Britanii din UE le va oferi siguranţă celor circa 400.000 de români care trăiesc în Regatul Unit în legătură cu perpetuarea drepturilor lor, a fost mesajul transmis românilor prezenţi la eveniment. Acordul le va permite cetăţenilor europeni din Marea Britanie şi cetăţenilor britanici din UE să continue să trăiască la fel cum o fac şi în prezent în ţările în care au ales să trăiască.
Citește și: Franţa: antisemitismul erupe în contextul mişcării vestelor galbene
Majoritatea întrebărilor formulate de românii prezenţi la evenimentul de la Londra au inclus termenul de ‘settled status’ – sau statutul de şedere permanentă – care poate fi cerut şi obţinut de către un cetăţean european care a locuit şi lucrat timp de cinci ani în Regatul Unit. Oficiali britanici au explicat că această schemă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea acestui statut este un proces simplu, online, scopul acestuia nefiind de a respinge cererile, ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii prezenţi la discuţii au primit asigurări că vor putea circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate indiferent dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană cu sau fără acord.
Copiii sunt incluşi în aplicaţie şi primesc aceleaşi drepturi ca şi părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie, atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion.
Oficialii britanici prezenţi la eveniment au insistat că această schemă este un sistem gândit ca cel care aplică să nu fie refuzat, iar dacă este totuşi refuzat, poate aplica din nou. Ministerul de Interne al Marii Britanie va acorda totodată o atenţie specială grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, persoane exploatate, victime ale traficului etc).
Există două tipuri de statut pentru cetăţenii europeni, care se raportează la perioada de şedere continuă petrecută în Marea Britanie, în funcţie de care se va determina statutul. Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani de zile consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut. Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii pe o perioadă nelimitată.
Citește și: Brexit: May între ciocanul anti-europenilor și nicovala pro-europenilor
Al doilea tip îl reprezintă statutul de pre-rezident (Pre-Settled Status) şi stipulează că resortisanţii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani de zile consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani de zile, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status. Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent – dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii – însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
În aplicaţiile pentru noul statut, solicitanţii trebuie să furnizeze informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să afecteze solicitarea.
În declaraţii acordate AGERPRES înaintea sesiunii de informare de la Londra, ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a explicat că procedura pentru ”settled status” este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în funcţiune abia la 30 martie (la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană – n.r.). Andrew Noble le-a transmis totodată românilor să nu se grăbească să se înregistreze în acest sistem, deoarece este timp suficient. ”Nimeni nu trebuie să o facă înainte de 30 martie (2019) şi au la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 să facă acest lucru”, a insistat Noble, care a menţionat că sistemul este gratuit pentru toată lumea.
Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7 milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 400.000 sunt români, conform datelor oficiale.